luni, 11 octombrie 2010

Penitenţe

Intreaga materie a ingerului meu
se scurge lent prin gingii când iubesc.
Ochii scuipă regrete
Când pomi argintii se prăbuşesc peste cochilia mea
Mă agăţ d- un perete de marmură acronic şi uit că există soare.

Un comentariu:

Livia`` spunea...

E frumos sa iubesti...esti fericit.:x