Azi...în tăcere...

incă o incercare de a scrie...

2011-12-19T16:52:00.000-08:00

Sfarsit de septembrie. Frunzele copacilor aproape ingalbenite se clatina usor sub bataia vantului si cad… am crescut. Privesc pe fereastra; e o noua lume afara si inca nu stiu daca sa ma incumet sau nu sa o infrunt. Sunt singura, lipsita de chef si nu am nici macar o idée pentru a ma inveseli. Nu cunosc pe nimeni si nimeni nu ma cunoaste, dar asta e un lucru bun. Am vrut sa fug de lume, de trecut, de mine si iata-ma aici singura intr-un univers total necunoscut. Pot sa o iau de la zero… asta nu ar trebui sa ma bucure?

Am doua colege de apartament aparent simpatice. Ar mai fi si o a treia, dar nu am vazut-o pana acum. Imi imaginez ca petrece, asa cum face toata lumea in prima saptamana… alcool, tigari, iarba si sex daca esti putin norocos sau destul de lipsit de caracter/ cool incat sa imbeti o tipa si s-o regulezi in timp ce ea vomita cu capul in toaleta. Mda… urat peisaj, dar cam asta ti se poate intampla daca bei cu sticla sau din toate sticlele in perioada studentiei.

Oh, cred ca am uitat sa ma prezint: Sunt Kathleen, studenta in anul intai la o universitate destul de bine cotata in Marea Britanie, Coventry. Nu stiu ce caut aici, dar nu pot sa intorc timpul sau sa schimb prezentul. Sunt pe cont propriu acum si imi propun sa invat sa traiesc cu asta. Am un laptop nou, rabdare si multe planuri de viitor. Nu beau cafea, imi urasc trupul, in special picioarele;intotdeauna am crezut ca seamana cu niste trunchiuri de copaci batrani si scorojiti. De cand ma stiu mi-am dorit sa fiu slaba, dar iata-ma la 19 ani: o fata grasuta, zambitoare si atat. Imi place sa ascult muzica trista, se potriveste cu mine cu chipul meu pierdut in anonimat si fara sansa de scapare.

Credeam ca stiu ce inseamna sa iubesti, dar am realizat abia acum ca sunt o fire prea egocentrista pentru a fi capabila de un asemenea sentiment prin excelenta umil. E nevoie de multa ambitie sa poti iubi, ambitie si un ego mic, mic. Trebuie sa iti subminezi personalitatea, cred eu si asta cu siguranta, ar fi o greseala fatala.

(va urma...)

ploile

2011-10-25T11:24:00.001-07:00

ascult stropii de ploaie prelingându-se pe ploapele mele
sfărâmaţi de puterea vântului
şi tac.
Frunzele toate se împotrivesc şi ele apoi se ascund zgribulite unele după ruşinea celorlalte,
E toamnă.
Cerul zbuciumat furtuni mocneşte şi arde
răsturnând cisterne de regrete pe potecile noastre.
ne impiedicăm ocazional
când surâsuri aleatorii ni se agaţă încăpăţânate de tălpi şi incearcă să ne desfacă şireturile
nu ne clătinăm, nu!
Nu poţi da timpul înapoi, frunzele încă zac adormite pe retina mea, dar n-o mai zgârie …
Nu-mi mai e frig fără tine.

cunosc

2011-09-27T08:24:00.000-07:00

Cunosc.

m-a ameţit zornăitul privirii tale
şi am decis să agăţ de fiecare cui bătut in carnea mea
un crâmpei de iarbă
(iarbă verde verde)
pe care să ne întindem ocazional
când vântul ne bate prea tare
ca să ne dărâme visele.

Cunosc.

gurile însetate ale oraşului care ne înghit
ne mestecă plictisite
apoi ne scuipă cu scârbă pe străzi
lăsându-ne bucuroşi şi împreună în mijlocul unui ocean ameţit de prea multe vapoare.

Noi râdem şi râdem şi râdem… când întunericul ne sapă în nori drumurile încrucişate.

Staţii

2011-06-16T01:45:00.000-07:00

Marea din ochii tăi mă îneacă.
Eu nu ştiu s-o opresc,
Iar potopul din noi se dezlănţuie
Nimicind vise şi oraşe de argint mult prea îndepărtate...
Rămân coji de seminţe ude de prea multă salivă amăruie
Cutii de bere schimonosite în palme crăpate de vânt
Rămânem noi... goi.
In centrul universului

Ne naştem din nou
Zero.

Proiect pentru lucrarea semestrială la Limba şi literatura romănă-semestrul al II-lea

2011-05-07T06:26:00.000-07:00

"Totuşi, a putrezi e o experienţă comună. Toţi vom trece prin asta, chiar şi eu, deşi-mi închipui că va fi nevoie de un vierme cu multă râvnă ca să-şi facă simţită prezenţa." (Janette Winterson, "Sexul cireşilor")

A filozofa

2011-04-18T10:10:00.000-07:00

Aud vapoare fumurii cum imi trec prin plămâni
Şi 3 pisici moarte zac pe autostradă
În timp ce eu dorm în gândurile tale, plictisită.
Mai bine ai tăcea!

E greu să fii om. Defapt nimeni nu e.

Am substituit descăzutul cu factorul1,
Nu, nu ştiu ce e aia ecuaţie.

Mă plouă de 10 minute,
Dar mi-e uscat sufletul şi mort.
(temperaturile peste 70 de grade dăuneză)

Nu gândeşti, ţi-am explicat de atâtea ori!
Ai rămas tot copil...

Noi...

2011-03-09T10:20:00.001-08:00

Eu nu ştiu nimic, nimic când ochii tăi se revarsă în valuri mieroase pe chipul meu, nimic. Îmi place să uit când îmi invelesc sufletul cu pielea ta albă şi reconstruim universul, unul mic pe măsura noastră. Aici suntem doar noi doi şi valurile mării care ne cheamă. E linişte în lumea mea şi a ta, atât de linişte încât cred că îţi aud dragostea şuierându-mi pe la urechi, până se ascunde în mine. E nerăbdătoare şi nouă şi pură şi cântă şi vrea şi visează, apoi tace şi mă cunoşte, mută de uimire mă explorează toată. Ce cauţi? Ţi-ai rătăcit visele în mine şi ele hoinăresc adulmecând speranţe...suntem copii , dar mâinile noastre unite se ţin strâns şi visăm frumos la... mâine. Atât de departe e mâine, încât nici nu sunt sigură că-l vom putea prinde de-un picior vreodată, atât de departe e mâine, încât dacă-i dai drumul el fuge şi tu rămâi în azi, rămâi singur. Prezentul e continuu, nu are timp de răgaz, iar daca zăboveşti prea mult în el, nu-ţi mai dă drumul. Aşa că fugi, copile! Aleargă-l pe mâine, căci vine vremea...şi nu rămâne singur, hai să fugim împreună!

Crâmpei

2011-01-22T01:28:00.000-08:00

-Ai venit, răsună stins vocea lui. Două cuvinte ce-i străbătură corpul, celulă cu celulă fură de ajuns să-i amintească atătea şi atâtea...
-Da... Am venit să te iau acasa, Alec şi n-ai să te poţi opune.
Băiatul asculta cu ochii pierduţi în mişcarea buzelor ei frumos conturate, atât de naturale, ale căror roşeaţă aducea cu savoarea unui măr tomnatic şi tăcea. Nu-i putea spune nu; mereu a avut o slăbiciune pentru ea, doar a fost singura...
-Ce, crezi c-o să te las cu ăştia?
-Ai rămas la fel de încăpăţânată... nu reuşeşte deloc să te stăpânească, nu?
-Tacă-ţi gura, nerecunoscătorule şi lasă-mă să te îmbrăţişez.
Alec închise ochii. Şuviţe lungi din părul ei negru îi atingeau faţa pierzându-l în cele mai halucinante fantezii. Ar fi putut să-şi dea duhul atunci, însă i-ar fi provocat ei o durere de nesuportat. Suferise prea mult, iar asta probabil ar fi impins-o spre vreun gest necugetat, un act de curaj, cum îl vedea ea.
Inspiră adânc, simţind parfumul ei atât de familiar. Încă ştia că femeia asta îi aparţine, că e a lui, dar n-o mai merită.
-Angela...
-Spune... Dar el nu avea ce. Ochii mari, strălucitori îl lăsau fără cuvinte. Ar fi vrut s-o sărute, să fugă cu ea departe, s-o închidă intr-un glob de sticlă şi s-o privească şi s-o privească... s-o facă iar numai a lui. Îşi ridică mâna şi i-o aşeză pe buze, plimbând degetul mare încet, dintr-o parte în alta. Ea îşi lăsă pleoapele să cadă lin, pierzând în neglijenţa unui gând, un şir de lacrimi. Se apropie uşor de chipul lui palid şi-şi zdrobi buzele de ale sale. Erau la fel de blânde, la fel de jucăşe şi pentru un moment, crezu că-i va putea reda culoarea cu un sărut. Atunci işi aduse aminte de prima lor apropiere, din timpul liceului. Erau atât de infantili, li se părea că orice îşi doresc pot atinge...habar nu aveau ce-i aşteaptă. Angela nu asimila ceea ce simţea, era prea pierdută, prea tânără ca să se oprească o secundă din nebunia vârstei şi să gândească. Ce rost ar fi avut? Oricum urma să o ia de la capăt... După câteva secunde, îşi despărţiră buzele, ca şi când ar fi vrut să păstreze firul imaginar de rouă ce îi lega.
Alec o privea. Şi-ar fi prelungit chinurile doar pentru asta, dar n-a putut. Prea multe păcate, prea multe minciuni îi incolţiseră sub piele şi acum înfloreau hrănindu-se cu viaţa din el. Îl devorau de câţiva ani şi era slăbit. Simţi trebuia să plece. Tânăra îl umări fără să scoată un sunet, era incapabilă să se exteriorizeze. Avea impresia că pieptul i se despică şi toate organele sunt sfâşiate de o lamă ascuţită. Îşi aşeză capul unde crezu că-i va mai găsi inima, dar nu auzi nimic. Era foarte uşor să moară şi ea atunci şi să se îndrepte împreună spre oceanul mut al sufletelor fără odihnă. L-ar fi iubit acolo cât pentru două eternităţi sau mai bine, dar n-ar fi fost de ajuns. Nici o dilatare a timpului nu-i potolea setea de adorare, nici măcar distanţe in ani lumină...

Gol

2010-12-13T10:34:00.000-08:00

Vorbesc, dar nu m-auzi.
E o tăcere densă între noi
Şi zace
Ca un câine bolnav pe asfalt
Mult sânge...
Aşa se scurge ce-a fost.
Vorbeşti, dar nu-mi spui nimic.
Nu te cunosc
Nici ochi, nici buze, nici chip ...
E vid intre noi şi
Stagnează ca o tumoare malignă
Mocneşte latent
Iar zace.
Eu vorbesc

Tu mă priveşti
Eu tac,
Dar ţipete-mi răzbat de sub piele
Scrijelind pe retina aerului cuvinte.

Tu mă priveşti
Eu tac,
Dar norii se îngrămădesc desupra mea urlând
Se zbat, se spintecă şi curg

Tu mă priveşti
Eu tac

Tu mă priveşti

Suflete...

2010-11-30T11:11:00.000-08:00

respiraţia ta se cufundă în mine
a săpat galerii adânci
şi se capsulează în vene
şi-n ochi
şi-n oase, în sânge
eşti tu
ceasul ce-mi ticăie-n piept dimineţile
buzele ,în somn, fremătătoare
mâinile topindu-se îmbujorate de bucuria primei zăpezi
dansul cu vara in ploaie
tu totul...

iar eu prin tine mă trăiesc.

Trafic

2010-11-01T08:33:00.000-07:00

Pletele gândului meu curg pe al tău piept
Uşor, împletindu-se cu zeci de autostrăzi
paralele cu ora noastră
Ar trebui să fim orbi:
Să ningă peste piei cu vârfuri de degete
si
alte piei să se zdrobească de catifele,
contopindu-se in dansuri fără sens,
când toti ieşim din ritm
călcând in picioare suflete.

suflete unele cu pământul

Penitenţe

2010-10-11T09:08:00.001-07:00

Intreaga materie a ingerului meu
se scurge lent prin gingii când iubesc.
Ochii scuipă regrete
Când pomi argintii se prăbuşesc peste cochilia mea
Mă agăţ d- un perete de marmură acronic şi uit că există soare.

Schimbări

2010-10-05T04:04:00.000-07:00

E nouă carnea pe mine
Şi-n ochiul umed al sufletului,
Timpul fuge turbat călcând în picioare norii.
În cugetul meu stagnează florile albe
Podeaua mi-e cerul
Alerg, culeg şi mă înec.

LET'S DO IT, ROMANIAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA!

2010-09-24T21:59:00.001-07:00

Va mai fi incă un an

2010-06-08T11:50:00.000-07:00

am vrut
să te văd.

zdrobeşte-mă de pereţii sufletului tău!

am vrut
să mă dezbraci de tot
de temeri.

sufocă-mă cu moleculele fiecărei secunde!

te-am văzut
am hainele pe mine şi temerile toate incă-mi mişună prin buzunare.

nu voi mai fi copil!

A fost odată... un breloc

2010-06-07T11:53:00.000-07:00

Secunda noastră de eternitate
e vie
suntem un gând rătăcit printre aţe
ce zornăie-n mănunchiul de chei
copii ce s-ascund în tocurile de lemn ale norilor:
2 fraieri.

Geneză

2010-06-03T07:11:00.000-07:00

eu mă nasc
din pântecul cerurilor deschise către agonie
ce fierb intru evaporarea simţirii.
eu mă nasc
cu gânduri deloc şi doi dumnezei
cu tălpile goale, adăpate de lacrimi
căci mult au mai plâns cei ce nu pot veni inapoi.
eu mă nasc
cu datorii pe viaţă
cu cenzură pe buze, pe suflet, pe vise...
dar mă nasc.

Pentru când pleci

2010-05-17T09:36:00.000-07:00

...
Fiecare fir de iarbă mă apasă
Sufletul mi-l strâng buzele tale
Şi mă dor.
Timpul imi scapă printre degete,
Iar tu te risipeşti o dată cu orele
Plouă încet.

de două ori oameni

2010-05-12T05:27:00.000-07:00

Prin câmpul cu flori adormite
Se plimbă tăcerea,
Vioaie zâmbeşte
Când sânul cel flasc al reginei ii curge pe creştet.
E noapte
Şi
Trupurile repetă „a trăi”
Lumina ascultă.

Tu
Apărând în tavanul din zare
Tăcerea orbeşte, de ieri
Regina (fără permis) tot moare
Şi-acum se visa păpădie.

deoarece

2010-04-17T03:50:00.000-07:00

Copacul din faţa blocului meu e tâmpit.

În barul de vizavi au murit doi beţivi la prima oră,

(si eu)
Afară de cald.
Voi număra multe maşini gonind pe alee
Trecând pe roşu peste mâinile mele.

Fiecare striaţie e un „Pa”

M-am aruncat de pe culmile insuficientei pentru a-mi schimba domiciulul stabil,
Dar am uitat să aterizez de ieri.

Am picurat cu ploaia şi cu vântu' până am ajuns acolo.

Băi, dar nici nu m-ai privit!

Mult

2010-03-30T11:47:00.000-07:00

Fiecare dimineaţă va fi un labirint,
Când eu,
Prin marea albă voi rătăci.
Căutându-te,
Voi cunoaşte iminenţa prăbuşirii spre inefabil
Şi voi dormi cu ochii deschişi
Ca să te privesc .
Noi vom invăţa să murim doar o viaţă,
Restul,
Le păstrăm pentru mai tâziu.

Te-am găsit!

Ceva nou.

2010-03-28T04:11:00.000-07:00

când o priveşte:

ea se mută pe Pluto
*limonada e gratis şi un bonus-iubire
mâinile a mii de cuţite îi tranşază carnea
o aruncă în iad,
vântul
şi toate ferestrele către cer se deschid,
când trei sirene omorâră un înger
şi toţi elefanţii vor sta în cap,
pereţii universului se vor fi dărâmat .

El e cel ce curge printre vise când tu zâmbeşti.

Legături de familie

2010-03-18T11:02:00.000-07:00

Intre noi stau câteva ore de mers cu trenul,
5 vieţi şi 8 răsărituri.
n-ai să ştii nimic,
până n-o să te strivesc cu talpa bocancului;
abi a atunci o să vezi
ce înseamnă
să locuieşti intr-un borcan cu o psihopată
care iţi crestează visele
pune sare
şi apoi plânge.
a inundat de 3 ori blocu şi o dată aleea pe care locuim.
cu toţii pluteau,
numai eu m-am inecat.
e aiurea, să ştii.

NEPUTINŢĂ

2010-03-12T01:59:00.000-08:00

ţi se despicase pieptul
şi mă ţineai de mână.
în ochi,
se zbătea damnarea scrumului de ţigară.
am ales să plâng eu pentru tine.
*
sângele curgând era androgin.
îi simţeam fermitatea masculină invadându-mi porii,
dulceaţa pântecelor imaginare umezindu-mi buzele.
îmi potoleai setea de certitudini cu fiecare picătură,
dar iminent mă pierdeam în necunoscut;
eram inima ta şi mă oprisem.
*
rece,
dar vie,
te-aş fi chemat să nu auzi nimic,
când sub apele oceanului planetar,
ne vom fi mutat .
ştiam că ne îndreptăm spre nicăieri,
însă nespus îmi doream să ajungem acolo,
nemuritori,
printre atâtea speranţe valabile DOAR o viaţă

să crezi in ingeri

2010-03-04T07:23:00.000-08:00

Azi noapte, trei ingeri m-au legat de pat
Ca nu cumva să te iubesc mai mult.
mi-au tăiat mâna dreaptă
şi m-au adăpat cu oţet.
m-au pus să jur c-o să te las să pleci
şi c-o să-ţi fac bagajul chiar eu.
Dar cu ce?
Apoi, mi-au dat drumul pe un câmp.
Şi-am colindat...
m-am rugat de firele de iarbă să mă mângâie,
eram ca un câine fără adăpost,
mă tăvăleam...gemeam
uitasem a vorbi.
Într-o zi am mers pe apă,
Nu-mi venea a crede!
mi-am dus mâna la piept să văd cât de tare imi bate inima
ea nu mai era acolo.
Aveam o gaură şi mi se scurge sufletul.

Când eşti bun...

2010-03-03T10:07:00.001-08:00

Când eşti bun eşti luat de prost... Am învăţat asta recent. E în zadar să cred că toată lumea e bună, c-o să primesc câte-un răsărit pentru fiecare ajutor dat, pentru fiecare mângâiere, pentru fiecare lacrimă;Asta ar însemna să trăiesc aproape o eternitate şi poate nu merit. E greu chiar şi pentru mine să-mi dau seama. Am 17 ani şi vreo opt luni... unii ar spune :”Enervant de tânără!”, alţii doar „necoaptă...”, dar eu cum mă consider? Răspunsul la această intrebare mă depăşeşte şi-mi este străin cu desăvârşire, nu ştiu. Uneori am impresia că n-aş fi în stare să rănesc pe cineva,mă consider incapabilă de a provoca suferinţă. Alteori... sunt convinsă că succesul se bazează pe ambiţie împletită cu o doză de răutate şi că numai cei fără scrupule vor reuşi. Dar oare cum e bine, fraţilor? Ce să fac eu? Ce să aleg? Care e varianta cea bună? De ce? Mai mult ca sigur, mizând pe cât de previzibili sunt unii, m-ar sfătui să aleg calea de mijloc, dar nu există, căci orice cale la limita celor principale înclină spre prima sau spre a doua, deci revenim de unde am plecat. Nu-mi place să sacrific oameni, caractere, dar involuntar sau nu asta am tot făcut de ceva vreme... Unii au plecat în locuri pe care le ştiu, dar e ca şi cum n-ar avea importanţă pentru că distanţa fie ea de sute sau mii de kilometri, tot distanţă rămâne. Nu-i văd, nu-i aud... e ca şi cum n-ar fi fost niciodată. Totuşi, eu mă agăţ de orice amintire, de orice hârtie cu scrisul lor, de orice lucru care-mi trezeşte imagini vii din trecut. Alţii sunt aici... aproape de mine, la câţiva paşi poate, dar sunt mai absenţi şi mai departe decât ceilalţi. Poate nu-i văd eu, deci vina e a mea. Poate ei nu vor să mă vadă, dar nu-i învinuiesc... Sunt prea ambiţioasă, maliţioasă, visătoare, arogantă şi de multe ori egoistă. Aş minţi spun că imi pare rău şi nici nu-mi pare. SUNT CEEA CE SUNT! Nimic şi nimeni care nu-mi este cu ceva superior nu merită a mă schimba şi nici nu poate; uitasem să menţionez că sunt şi foarte încăpăţânată.Nu mă învinuiesc decât că vreau din când în când să fiu de ajutor. Nu spun că asta ar fi un fapt eronat, dar niciodată nu-mi iese cum ar trebui şi toate oalele se sparg în capul meu... Urmează câteva zile de debusolare totală şi apoi o pot lua de la capăt. Minunat!

1 martie 2010

2010-03-01T11:56:00.001-08:00

Voie bună, mărţişoare şi multe poze in clasa filologilor bilingvi!

Mulţumim doamnei diriginte pentru sugestia de a purta alb şi roşu!

aşa

2010-02-27T12:13:00.000-08:00

cum ai putut să mă laşi să te uit?
eu, cea care am înlocuit steaua polară cu lumina ochilor tăi
şi te-am cântat izvoarelor cereşti rând pe rând.
cum?
printre hotarele inexistente ale circulaţiei mele sangvine hoinăreai.
nu-ţi păsa că nu mai am globule de-ajuns şi te hrăneai cu sufletul meu.
bucăţică, cu bucăţică l-ai ros,l-ai mestecat... l-ai zdrobit.
de atunci nu mai exist.
e vina mea.
nu meritai.
ţi-am dat mult.

*
mi-amintesc de atunci.
nu era zi, nu era noapte.
soarele şi luna se împingeau pe cer,
se luptau contopindu-se aproape de androgin.
mă temeam
i-am rugat pe toţi.
pe tine, te vroiam un nor, deasupra celorlalţi nori
şi eu?
eu rămâneam nimic
eram prea goală.
dar, in nebunia unei clipe
ţi-am pictat ploapele
şi te-am făcut om

Nopți de veghe

2010-02-26T09:16:00.000-08:00

Ascunde-mă în gând aievea
Dă-mi glas să cânt şi dor să cuget
Străbate-mi zorii cu un zâmbet
Şi fă-mi argint din ochii negrii.

Aruncă-mă în zare-albastră
Dă-mi gura ta să râd cu norii
Cuprinde-mi visele în braţe
Şi luminează-umbra cărării.

Eu stropii ploii într-o rază,
Cununa ce-nconjoară raiul
Iţi dau credinţa mea pe toată
Şi îţi inchin un psalm uitat
Îţi dau un munte şi-o răscruce
Şi marea toată într-un lac.

Tu, gura mea neştiutoare
Ce-alergă după zile-n cer
Cea ce iubeşte
Cea ce minte
Cea ce se merită-n infern

Nu sunt nimic,
Dar pot să-ndur
A mă ruga să ţi se ierte
Toate păcatele ce azităzi,
Se zvârcolesc în mii de fete.

Îmi pare rău că nu sunt Eva
Te-aş fi minţit şi asta e
Sunt prea cuminte, visătoare
Dar te-aş ruga să nu profiţi.

Aş schimba ziua toată-n noapte,
Să te văd la lumina lunii
Să mă îmbete-a ta privire
Să mor şi să plutesc pe ape
Printre epave-ale unui viscol
Să fiu un fir de praf murind
Să mă inec într-un fascicol
Să-ţi mângâi părul în neştire
Să te ajung , să te cuprind.

A ştii cum am ajuns la stele
m-ai fi iubit doar un minut.

Ceva neaşteptat! (de la Heli)

2010-02-14T01:29:00.000-08:00

Tsookie Wookye: Eve
E_velyn: Ău
Tsookie Wookye: Vezi că ţi-am lăsat un premiu pe blog. http://nuenimeni.blogspot.com
E_velyn: Şi eu trebuie să dau mai departe?
E_velyn: Haha, ok!
E_velyn: Merci mult.
Tsookie Wookye: Cu plăcere.
Tsookie Wookye: Pe meritul tău, oricum.
Acestea fiind spuse, sau mă rog copiate de pe messenger, cred că aţi inteles cum a ajuns această simpatică poză pe blogul meu, simpatic şi el de asemenea (da, de unde?).
Deci, să vedem cui ofer eu acest premiu virtual…
Lui Edi (pentru că scrie şi scrie bine!)
Sandrei (care deşi e peste mări şi ţări, nu uită să posteze din când în când câte ceva despre viaţa de licean în SUA)
Liviei (pentru că scrie din suflet)
Florinei(alături de un călduros „La mulţi ani!”)
Nicoletei(pentru că e puternică… şi sunt sigură c-o să se reapuce de scris în curând)

(Heliana sau Tsookie Wookye îl meriţi şi tu din plin, dar cred că nu am voie să ţi-l ofer înapoi… cred)

Deficit spiritual

2010-02-11T06:43:00.000-08:00

El n-are suflet,
dar merge la şcoală.
visează să zdrobească buzele femeilor cu dinţii ochilor săi fioroşi ca gura unui câine
uneori cântă în baie...
numără coastele străzilor pe care umblă, pe care doarme;
sunt multe.
tavanul lui e cerul şi plouă prin el,
are multe găuri:
ar vrea să-l repare;
n-are bani.
*
El n-are suflet
stomacu-i e gol.
ar vrea o ţigare şi-un covrig, un sac de plastic să pună în el centrul comercial al oraşului şi să-l arunce in WC.
va trage apa de două ori +
să fie sigur că s-au topit termopanele şi vânzătoarele cu unghii mari şi roz sidefat
s-au înecat
*
azi primeşte alocaţia,
dar n-are suflet.

...

2010-02-02T04:50:00.000-08:00

ochilor mei le-am amputat picioarele,
să nu mai fugă după iluzii.
în urma dârelor de sânge au răsărit fluturi,
cei mai frumoşi fluturi.
din aripile lor ţâşnesc regretele mele târzii;
sunt un copil.
sunt o planetă încă nedescoperită intr-o galaxie inexistentă,
ce-ţi soarbe dorinţele din fiecare fulg de nea.
sunt buzele tale reci, tremurând pe o alee iernatică, în ale cărei pavele
ţi se aburesc visele proaspete cu noi.
sunt tot ce nu am dat nimănui,
ceea ce nu e nimeni,
dar toţi nu şi-ar dori să fie.
eu sunt nimic,
nici măcar o fracţiune de secundă dintr-un surâs,
nici măcar...

Agonie

2010-01-26T05:32:00.000-08:00

în orele dintre primul strigăt închis în colivia tubulară a soarelui
şi corzile mele vocale e cerul-
pe care l-am privit neîntrerupt în timpul plimbărilor cu stomacul gol,
pe aleea noroiului şi a magazinelor cu feţe palide.
aşteptam mereu o scrisoare cântată de stele şi un pahar de lapte proaspăt.
mi-e sete.
aşteptam să mă laşi să plec pe marte,
fără valize,
doar cu un rând dublu de lenjerie intimă dantelată şi atât.
încă aştept.

Oglinzi

2010-01-22T08:36:00.000-08:00

Ai fost primul ecoul al tăcerii mele, primul şi singurul pe care l-am căutat cu disperare printre moleculele fiecărei zile, ai fost primul de care n-am fugit, căci te-am iubit încă de când îmi străbăteai corzile vocale, gâdilându-mi esofagul cu fiecare silabă a numelui tău. Astfel, alergând după ultima petală din căldura ochilor tăi, te-am găsit în oglinda mea de pe noptieră. Îmi zâmbeai. Te-am întrebat nimic, iar tu mi-ai dat ca răspuns un vis de demult, cel visat de stropii de rouă înainte ca eu să mă nasc din firele de iarbă pe care le-ai zdrobit sub talpa ta. Apoi am stat multe ore într-un minut să te aud respirând, să simt cum conturul corpului tău străbate aerul, mângâindu-mi aievea chipul. Fiecare mişcare a ta îmi cutremura lumea, cu o forţă inimaginabilă care îşi avea punctul de plecare în pieptul meu. Nu te-am atins de tot nici măcar o dată, mi-a fost prea frică, dar de mii de ori cu gândul te-am avut, de mii de ori te-am cuprins, de mii de ori mi te-am închipuit dormind… tresărind dulce, dar niciodată nu te-am văzut cu adevărat. Himeră ar trebui să fie numele tău, căci ai apărut şi ai dispărut de puţine ori, prea puţine ca eu să mă satur de zvâcnirile celei mai pure dorinţe pe care m-ai învăţat să le simt una câte una până am ajuns în abis…

(for my dreamed one, that I shall never have)

La mulţi ani, Mihai Eminescu!

2010-01-15T09:14:00.001-08:00

Incă un 15 ianuarie... o zi nu ca toate zilele, în care avem plăcuta datorie să-l amintim pe cel care a dat o altă dimensiune iubirii prin versurile sale, unice in ţara noastră, unice în lume.

Leapşă de la Graţiela

2010-01-12T01:27:00.000-08:00

Cât e ceasul?
11:07

Numele tău este...?
Oprea Evelyn- Elena

Porecla?
Nu e neaparat poreclă… mai degrabă alint: Eve/Evy sau Hazel ))

Tatuaje?
Nu

Culoarea ochilor?
Negri

Locul în care te-ai născut?
Rm. Vâlcea

Mâncare favorită?
Fructe de mare…

Ai înfăşurat vreodată pe cineva cu hârtie igienică?
Never.

Ai iubit pe cineva atât de mult încat să-ţi vină să plângi?
Da… o dată.

Ai fost implicat în vreun accident de maşină?
Da…de vreo două ori, dar n-am păţit nimic niciodată.
Crutoane sau bacon?
Crutoane.

Zi favorită din săptamână?
Sâmbătă.

Restaurant favorit?
La noi în oraş ? Hmm…Ok, dar şi in Mateo au salate bune !

Ce sport iţi place să urmăreşti?
Sky
Băutura favorită?
Pina colada.

Îngheţata favorită?
De fructe, în special de pepene şi de lămâie.

Walt Disney sau Warner Bros?
Nici unul…

Restaurant fast food favorit?
Mc

Ce culoare are dormitorul vostru?
Bleu.

De câte ori ai copiat la un examen?
Niciodată. Mi-e prea frică şi nici n-am de ce; nu m-am prezentat la nici un examen fără să invăţ

De la cine ai primit leapsa asta?
Graţi.

În care magazin ai fi cheltuit toţi banii de pe card?
BsB, Mango, Terranova…

Ce faci de obicei când te plictiseşti?
Dorm sau mă uit la un film…

La ce oră mergi la culcare?
Pe la 12-1.

Cine o să raspundă primul/prima la leapşa asta?
Habar n-am... Andy, Livia, Mări
Câţi din cei cărora le trimiti lepaşa nu iţi vor răspunde?
Nici unul.

Ultima persoană cu care ai luat masa la restaurant?
Verişoara mea, Cristina.

Ce asculţi în momentul ăsta?
Zgomotul făcut de maşinile care trec pe strada mea… )

Care este culoarea preferată?
Negru, deşi este nonculoare… albul, arigintiul.

Mare sau lac?
Mare

Câte tatuaje ai?
Nu am.

Ai rămas vreodată fără benzină la maşină?
Niciodată

Ce preferi, pisică sau căţel?
Căţel.

Ce anotimp preferi, vara sau iarna?
Iarna, dar primăvara e preferata mea.

Eşti solo?
Da şi e super!!

Eşti îndrăgostită de cineva?
Eh, ca toată lumea...

Cât e ceasul?
11:20

100% bun?

2010-01-08T11:05:00.000-08:00

mi-ai nins pe ceafă cu gemete ude.
era virgină ea…
te-am smuls din striaţiile ţesuturilor mele postpuse viselor, drept „răsplată”,
în timp ce te-mpungeam cu tocul pantofului în piept.
te-ar fi durut, se poate…
însă în ochii tăi de sticlă nu se oglindeau decât şuviţele mele negre dansând dezolate în umilinţă.
ţâşnind, prin venele mele,
sângele tău, l-am adunat într-un borcan pentru compot.
îl păstrez într-o cameră obscură –
gustându-l în păgâna ultimă zi a fiecărui an.

Datorii

2010-01-08T10:37:00.000-08:00

am cules din gura ta
stele albastre.
le-am rătăcit în fiinţa mea, vreo două zile
şi le-am trimis ,plutind aievea,
să se iubească undeva,
în capul pieptului la mine.
şi înnebunind în disperare,
se mistuiau gemând uşor
şi tremurau nemuritoare
ca şi întâiul nostru dor.
le-aud şi-acum strigându-te,
simţeau şi ele că-s străină,
căci nu le-ai dat din dragoste
ci mai degrabă pentr-o vină…

Urlet

2009-12-17T11:15:00.002-08:00

să mi se umple gura de vise năruite
şi ochii de seva dorinţelor înfrigurate
(să plouă)
să-mi îngheţe sângele de focul gurii tale
şi să cer sfârşitul
să mă rog să vreau să-l încep, să mă rog.
*
mi-am retezat degetele să nu-ţi mai scriu
fug, nebună călcând pe cioburi din săruturi trecute
şi sticla-mi taie carnea adânc, asurzitor.
urlu
am tăişul lui aprilie înfipt în echilibru
mă clatin…mi se înmoaie genunchii
m-am avântat spre a uita verdele
mă desprind fantezist.

Comerţ închipuit

2009-12-17T11:15:00.001-08:00

în pletele tale răsăreau în zori,
nebuniile miezului de portocale.
savoarea lor, cum stăteau în fructiera din sufragerie…
mă striga, ameninţându-mă
*
eu, orgolioasa,
le renegam fiindcă…
isterica, mama ta ni le-a adus.
au fost acre.
şi picurându-ţi zeama lor pe şira spinării,
pielea ta albă s-a speriat-
(probabil îi era teamă să nu se îndrăgostească de puritatea sucului)
-umplând camera cu bătăi de inimă indrăzneţe.
*
anul ăsta nu s-au mai copt portocalele,
mama ta nu mai vine,
recunosc : nu-mi e dor de o fostă posibilă soacră ;
legăturile de familie îmi provoacă o greaţă exotică, inimaginabilă.
ţie, în schimb, îţi simt lipsa .
i-aş telefona Ei, să-mi permită să te mai închiriez din când în când
….CONTRACOST

Claustrofobie

2009-12-17T11:14:00.000-08:00

aş transforma versurile în lapte
şi laptele într-o mare de lapte
pe care voi vrea să plutesc
să plutesc, închisă în sâmburele meu de piersică ;
unde m-au închis plăsmuirile urechilor de elefant din marţipan,
teama de a-L pierde,
scârba de a-ţi spune cine sunt cu adevărat,
refuzurile tale,
tot ce nu mi-ai interzis să fiu,
locurile pe care nu m-ai lăsat să le iau în braţe,
viaţa pe care n-am adulmecat-o nicicând…
din sâmburele tău de piersică târzie,
te rog să visez !!

Spaţiu

2009-12-17T11:13:00.000-08:00

în azi ancorată împotriva voinţei mele, încă îndragostită de ieri
am uitat modurile şi timpurile gramaticale ale simţirii
îmi doresc un Crăciun veşnic,
fără echere care să-mi măsoare unchiul de incidenţă cu liniile palmelor tale
fără grad de albire al dinţilor,
fără rujuri în nuanţe stridente
fără cadre …
prin urmare : vreau să-mi decorez singură spaţiul intergalactic rezervat
şi să-l mut în camera mea,
cu tine cu tot!

România, încotro?

2009-12-07T11:02:00.000-08:00

Ruşine!!

România ţara nimănui. Alegerile noastre „democratice” din nou fraudate… România îmbarcată din nou fără voia ei pe o corabie care a plutit cinci ani în derivă. Să n-o lăsăm să navigheze încă cinci ani fără ţintă, să nu ne lăsăm patria să se lovească din nou de stânci de corupţie şi valuri de minciuni! Români, uniţi-vă pentru o Românie mai a bunului simţ , pentru viitorul vostru şi al copiilor copiilor voştri.

Împreună vom învinge!!

Leapşă de la Graţiela!

2009-12-06T06:53:00.001-08:00

A. Şapte lucruri pe care le-ai colecţiona de plăcere:

1.Colecţionez timbre.
2. Vederi şi pliante pe care le iau din toate locurile pe care le vizitez.
3.Bijuterii.
4. Lenjerie intimă. (consider că spune foarte mult despre personalitate unei persoane)
5.Poze … imi place să imortalizez orice moment !
6.Caiete vechi… nu pot să le arunc, nu pot ))
7.Brelocuri…am început să adun brelocuri pentru că mereu îmi pierdeam cheile, apoi a început să-mi placă.

B. Şapte lucruri pe care nu le-ai colecţiona:
1. Jucării de pluş…sunt prea copilăreşti.
2. CD-uri
3. Cărţi. Prefer să le iau de la bibliotecă şi să le citesc, decât să le cumpăr doar pentru că arată bine în biblioteca mea.
4. Genţi
5. Pantofi
6.Curele… cu greu găsesc una pe care s-o port cu plăcere
7.Pixuri, le pierd mereu ))

C. Ai colecţionat vreodată ceva?
Am colecţionat şi colecţionez monede (cea mai dragă este de la un prieten din Rusia şi o păstrez in portofel) şi diplome… mă simt bine când le privesc, sunt oarecum mândră de mine.
D. Care este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit vreodată?
Am primit multe cadouri…poate cele mai aşteptate erau cărţile Harry Potter, care apăreau de Crăciun.
E. Ce vrei să primeşti de Crăciun? Material... nu vrăjeli cu sănătate şi fericire...
Chiar nu-mi vine nimic in minte. Aş vrea să plec din ţară de sărbători…sau să-mi petrec Crăciunul cu prietenii. Şi cel mai mult aş vrea linişte!

Leapşa merge la Andy şi Edi

ceva

2009-12-04T09:52:00.000-08:00

în filozofia de a face cumpărături prin calea lactee
alegând cu ochii închişi cea mai ieftină primăvară
pentru povestea mea cu lacrimi îmbuteliate în pet-uri de plastic
mi-am pierdut teneşii cu şireturi colorate.
nu-mi pare rău de ei
erau meschini
mă priveau cu ochii lor răi ascunşi in tăieturile din talpa plastifiată
enervanţii! ce mai râdeau de mine cu dinţii lor cariaţi din găurile pânzei
râdeau de feminitatea mea întârziată
nu ştiu şi nu ştiu să port pantofi cu toc!!
Ah!
dar unde i-am pus?
Hmm…
să fi fugit cu literele înclinate de pe cutia pantofilor de seară ai mamei?
se poate. Fusese dragoste la prima vedere
(ei apreciază eleganţa)
şi…m-au trădat!

Urşii polari

2009-12-01T09:19:00.000-08:00

am adormit cu tine sub pernă de mii de ori
aceeaşi pernă cu burduf moale,
cu faţă de pernă, cu conturul feţei mele, feţei tale
aceeaşi faţă de pernă pe care mama mi-o schimba săptămânal
când dormea cu mine
dar nu mai doarme
de când aveam şapte ani
din prima zi de şcoală
pentru că eram prea mare zicea ea
apoi am dormit cu urşii mei polari de pe cer
cu ochii lor mici blânzi şi cu năsucurile lor umezite
de lacrimile mele
*
plângeam mereu până târziu
tu aveai mai mulţi ani decât mine
nu mai plângeai noaptea
dormeai tot singur
*
mă însoţeau vocile întunericului
îngerul meu cu zâmbet larg
care-mi dădea bomboane cu mentă
pe care le furam amândoi din borcanul din bucătărie
era întuneric pe hol
dar el mă ţinea de mână,
frică nu mi-era
avea nişte ochi mari
care îmi făceau poftă de bomboanele cu mentă
pe care le ţineam sub plapumă
(câteodată se topeau şi mă certa
iar. Mama)
si ochii Lui se oglindeau în fereastra închisă
pe care tot mama
o deschidea
şi-o închidea numai ea. eu n-aveam voie
*
dar urşii polari n-au mai venit apoi la mine
nu mai vin deloc
(fetiţa ar vrea să devină femeie, dar ii e frică să fie ca mama care o certa şi-i închidea fereastra)
acum sunt tipi de la şcoală, bărbaţi din oraş, vecini de bloc
cei cu care adorm pe cer la ora 23 fix
vezi, eu trebuie să dorm de la ora asta pentru
că mă trezesc devreme
ca să merg la şcoală
tu nu mai mergi
acum eşti şi mai mare.

Să nu uităm că suntem Români!

2009-12-01T07:10:00.000-08:00

1 decembrie 1918 este, sau ar trebui să fie o zi de mare însemnătate pentru românii de pretutindeni…Este fericita zi în care ne-am unit cu toţii basarabeni, moldoveni, bucovineni, olteni, ardeleni, munteni intr-unul singur… români. Treptat această sărbătoare naţională şi-a pierdut importanţa, pe măsură ce noi am început să ne ruşinăm de naţionalitatea noastră. De ce ne este ruşine fraţilor? De cine? Când noi suntem singurii vinovaţi pentru cele ce se întâmplă, pentru imaginea pe care singuri ne-am creat-o… Unde e spiritul viteaz de altă dată? Unde e curajul? Mai curge sânge „de Traian” prin venele noastre, sau alcoolul şi drogurile deţin superioritatea cantitativă?

Şi totuşi cu un gust amar nu uit…

La mulţi ani, România!

un vis

2009-11-06T10:09:00.001-08:00

Buzele noastre se caută în tăcere.Mi-e frică să-ţi spun ceva, deşi ar fi atât de multe...Ce rost are? Inchid ochii şi mă las purtată de zvâcnirile trupului meu imprevizibil. Mă surprinde fermitatea mişcărilor mele, dorinţa atăt de profundă...eu. Te privesc in ochi. Am impresia că nu i-am mai văzut niciodată atât de sinceri, blânzi şi in acelaşi timp atât de insetaţi de pasiune. Ploapele mi se inchid când tu-ţi zdrobeşti buzele umede de ale mele, topindu-le. Abia acum realizez cât de mult mi-ai lipsit, cum mă implineşti printr-o atingere...cât de mult insemni. Mă tragi mai aproape, lipindu-mă de tine. In liniştea iubirii dintre noi ţi-aud cântecul respiraţiei ce ma farmecă. Nu-mi dai drumul din strâmtoarea bratelor pe care le simt pierzându-se pe spatele meu. M-am pierdut o dată cu ele in voluptatea clipei şi degetele tale imi ard pielea, infiorându-mă. Ce inseamnă o secundă? Ce e o eternitate?Nimic nu-mi trebuie, nimic nu vreau a mai cunoaşte, după ce te ştiu pe tine, după ce te am.

Coincidenţe

2009-11-06T07:28:00.000-08:00

Se aprinde asfaltul sub talpa tenesului tău Converse
şi uşa culisantă a mal-ului,
cornetul ingheţatei, topind-o,
privirile trecătoarelor zgribulite de frig,
ramele panourilor publicitare pentru electrocasnice, care tânjesc după imaginea ta dionisiacă,
fluierul cerşetorului din parcare ce cântă zbuciumat parcă de zâmbetul tău tâmp de prospeţime,
...
mă aprind şi eu.
se zbat in flăcări de ţipete copertele romanelor de dragoste din librăria de la colţ,
vrând să te absoarbă in paginile lor cu juni cuceritori. ai fi ideal.
să fie oare pentru că nu iţi dai seama?
pentru că afişezi cu nonşalanţă atâta inocenţă pe chipul tău obsedant prin perfecţiune?
nu poţi fi descifrat...pământul te reneagă din ignoranţă!

Sfârşit de octombrie

2009-10-30T10:32:00.000-07:00

făcut din ploaie de toamna
şi fum de ţigară...
tricouri cu mesaje idiot de dubioase,
blugi-neapărat originali,
telefoane mobile...
săruturi lungi cu ochii-nchişi,
mâine umede, calde, infiorător de plăcute la atingere,
refuzuri,
cuvinte obscene,
aromă albastră, miros de nu mă uita,
două bănci in parc,
umbră-soare,
apă plată,
o muscă enervantă şi alte gâze expunându-şi cu nonşalanţă perversiunile sexuale.
mângâietor şi nociv,
mi-ai schimbat lumea.

Raiul meu

2009-10-29T07:56:00.000-07:00

un vis matur zvâcnind in mine....
un nor visător, călătorind spre străfundurile oceanelor,
oameni umblând cu atriile dezgolite, pulsând in suc de portocale
şi eu citindu-le în aortele roşiatice gândurile sexuale din pântece.
bărbaţi numai cu ochi verzi, adânci, care nu prezintă riscul de mărire a abdomenului,
un univers al femeilor voluptoase cu păr cafeniu,
arome vanilate, sâni fermi rătăciţi in profan
ele fiind veşnice fecioare cântând neincetat...
şi
să mă iubeşti.

Vreodată

2009-10-26T11:25:00.000-07:00

Să tremuri la gândul că degetele mele iţi străbat pielea, e tot ce mi-aş putea dori vreodată... să visez că m-ai visat, să-mi plouă in suflet cu picături din iubirea ta, să ştiu că al meu chip ţi-a străbătut mintea o fracţiune de secundă... mi-ar fi de ajuns. Nu vreau declaraţii de amor, cuvinte mari pe care nu le-aş inţelege, nu...vreau priviri calde să-mi atingă inima, zâmbete sincere... mângâieri pe care să le simt până in măduva oaselor,pe scurt...minuni. Inchide ochii şi voi fi lângă tine orice s-ar intâmpla. Poţi să ai incredere in sufletul meu căci iţi va fi mereu aproape, poţi să-i dai orice, să-i spui orice... nu te va minţi, nu te va inşela; te preţuieşte prea mult. Când vei vrea să mă săruţi, doar cheamă-mă cu gândul!

(Because you mean the world to me!`:x)

Timp,

2009-10-19T09:01:00.001-07:00

Câte rugăminţi de a te opri ai primit până acum, tu care eşti mai ancestral decat ancestralul, mai vechi decât universul, cel mai puternic şi cel mai necruţător...? Câte? Azi, intr-a nouăsprezecea zi a ploiosului octombrie te-aş ruga s-o iei la goană, să fugi ca gândul vreo doi ani de-acum inainte! Atât imi trebuie să mă imbăt cu nebunia tinereţii... Ştii, mi-a fost dat să vreau o minune demonică cu ochi veşnic sclipitori, cu aripi mincinoase, mi-a fost dat să vreau fără să am. Şi doar tu timp mă faci să-mi fie dor căci nu mai treci şi chinul mi-e tot mai dulce, mâinile lui blânde tot mai aproape in minte şi parcă ploapele obosite i se inchid mai des, de el mi-e dor. Ochii mei negrii sunt călători, visează, îl aduc lângă mine,îl sărut jucându-se cu imagini apuse, ii simt căldura molipsitoare si sângele alergând spre inima mea. Nu e nimic mai ucigător decât amintirea pielii sale unduindu-se in lumina soarelui de mai, ca un crin in bătaia vântului, nimic mai profund decât fierbinţeala gurii lui căutându-mi buzele in întunericul dansant al nopţii...nimic ca el. Gândul că este, cântecul respiraţiei sale pe gâtul meu gol şi vocea lui răsunându-mi in măduva oaselor mă linişteşte. Nu il vreau inapoi nici o secundă. Mi-e de ajuns să ştiu ca el, cel care mi-a invăţat buzele să vorbească, să simtă trăirea exatică pulsând in fiinţele noastre atât de diferite in identitatea lor, este neatins de mrejele iubirii adevărate...atât şi mi-e de ajuns. Te-aş mai ruga să nu mă uiţi pe 19 octombrie; zilele să le scurtezi de azi, căci greu mai trec şi toate mă dor.

Schimb

2009-10-12T08:19:00.000-07:00

Chipul tău bolnav mă obsedează
Mi-ai ştrangulat trăirile cu bolborosiri purpurii,
tranşându-mi in pulpa stângă atingeri neverosimile,
murdare in toată esenţa trăirii lor.
Te-am asimiliat ezitând a muri pe de-a-ntregul,
păstrându-mă doar pentru a nu te pierde ireversibil din memoria retinei mele sufleteşti.
Tu, m-ai secat invinuindu-mă.

Ce Făt Frumos mi se potriveşte?

2009-10-07T03:52:00.000-07:00

Făt Frumos cu Stea in Frunte:))

Printul care iti va fura inima e perfect in ochii tuturor. E genul de barbat care acapareaza toate privirile cand intra intr-o incapere, cel despre care vorbeste toata lumea, cel ravnit de mame pentru fiicele lor. Te va atrage pentru ca, in viziune ta, barbatul ideal e unul bine educat, sofisticat, atragator si de preferinta cu un un cont mare in banca (sau pur si simplu el detine banca). E cuceritor, increzator in fortele proprii iar fiecare gest al lui e gandit sa te faca sa te simti ca “frumoasa balului”. Alaturi de el simti ca poti cuceri lumea.

Barbatul ideal te considera o regina si se poarta cu tine ca atare. Chiar daca e invatat sa dea ordine si sa i se indeplineasca fiecare dorinta, asta se schimba cand e cu tine. Ce mai, cade in genunchi in fata ta in incercarea de a-ti obtine aprobarea!

Printre caracteristicile care te atrag la el sunt perseverenta, dedicatie si etica muncii; iar ambitia de care da dovada in tot ceea ce face e impresionanta. Acestea te-au convins ca barbatul de langa tine va reusi in viata iar tu vei fi alaturi de el sa il sustii. La prima vedere ar parea ca te preocupa putin prea mult starea financiara a printului tau, insa in realitate iti doresti ca impreuna cu jumatatea ta sa formati un cuplu care sa se dovedeasca a fi o adevarata forta sociala pe scena actuala.
(Scuzaţi lipsa diacriticelor, dar asa a fost rezultatul testului)

Eu sunt puţin derutată, voi ce spuneţi?

Leapşă de la Graţiela

2009-10-05T07:34:00.000-07:00

Mărturisesc că am rămas plăcut surprinsă când am văzut mesajul de la tine. Nu mă aşteptam... Mulţumesc mult!
1. Care este cea mai bună carte citită de tine?
Nu ştiu dacă pot sa cataloghez o carte ca fiind cea mai bună, dar de obicei mă atrag lecturile nonconformiste care aduc intotdeauna ceva nou. O astfel de carte a fost si "Jurnalul erotic al unei adolescente de 16 ani", care sinceră să fiu şi-a pus amprenta pe personalitatea mea in formare. Sau "Maytrei", de ce nu?

2. Ai făcut cadou cărţi?
Da, verisoarei mele de obicei ii dăruiesc cărţi.

3. Care este viitorul literaturii?
Cred că nu vom mai citi romantism pur vreodată, totul va fi inedit şi cu o oarecare notă de ieşit din comun.

4. În ce limbi ai citit cărţi?
Cel mai mult imi place să citesc in limba română... savurez fiecare cuvânt. Am mai citit in engleză, franceză şi spaniolă.

5. Ce cărţi „celebre” nu ţi-au plăcut?
In general mi-au plăcut toate cărţile pe care le-am citit...

6. Ce ţară a produs cea mai bună literatură?
Anglia...Franţa. Totuşi imi place si literatura noastră, a românilor.

7. Iei notiţe din cărţile pe care le citeşti?
Da, am un carneţel cu citate.

8. Cam câte cărţi ai citit până acum?
Nu le-am numărat. Cel mai mult imi place să lecturez romane de dragoste sau poezie modernă (tot de dragoste), iar cărţile pentru diferite subiecte mai tehnice le citesc mai mult pe diagonală..

9. Cu ce cărţi ai dormit în braţe de plictiseală?
Nu adormeam de plictiseală...poate de oboseală, dar nu mă induram să sting lumina. Când imi place foarte mult o carte nu o las pană n-o termin.

10. Ce înseamnă cărţile pentru tine?
Cred că o evadare...

11. Care este cea mai scumpă carte pe care ai cumpărat-o?
In general le imprumut de la bibliotecă, dar parca ultimul volum din "Harry Potter" a costat ceva.*acum cativa ani)

12. Care este cel mai tare final la o carte citită?
Nu ştiu dacă neapărat tare, dar surprinzător da: "Zodia indrăgostiţilor".

13. Care scriitor te-a influenţat cel mai mult ?
Mircea Cărtărescu.

14. Cât de repede citeşti o carte?
Dacă-mi place mult, intr-o zi maxim două e gata.

15. Poate literatura să schimbe lumea?
La ora actuală nu cred că mai are aceeaşi putere din trecut capabilă să schimbe lumea... Poate doar să creeze controverse.

Leapsa merge mai departe la Andy.

...

2009-10-01T08:20:00.000-07:00

S-au frânt aripile mele de întunericul nopţii din ochii tăi.
Mi-au ingheţat genele aşteptându-ţi un zâmbet pierdut,
şi toate versurile nerostite mi-au amuţit.
Am vrut apoi să te scot din mine şi carnea mi-am spintecat-o pe piept...
Nu erai acolo- am renunţat.
Aştept să se termine echinocţiul şi plec.

Apartenenţă...

2009-09-02T09:10:00.000-07:00

Eduard si eu

Tăcerea perfectă a oxigenului îmi zgârie retina;
m-ai abandonat temporar în visele tale
printre regrete cicatrizate vizibil. nu mai sunt.
dar,am renăscut din golul aprins de dorul tău.
te-am inspirat uitând a-ți mai expira parfumul,
când mă căutai printre neajunsuri carnale, tu,
minune demonică, m-am pierdut...
aș invoca amintiri bolnave, doar să te mai stăpânesc o secundă:
să mă atingi cu ochii tăi fierbând în perversitate iarăşi,
să dai contur existenței mele cu atingeri timorate,
pierzându-ne într-un gând, doar noi.
încât, am adunat dorințe stelare, să luminezi doar pentru mine
și în zadar a fost căci fără să te am... mă sting
incet, neînsemnat din emoțiile supranaturale ale ființelor
contemplând albastrul pentru universul meu .

99 de lucruri despre mine

2009-08-31T01:41:00.000-07:00

1. Vreau să cred că tot ce se întâmplă e dirijat de undeva, de sus…nu există coincidenţe, doar lucruri predestinate, oameni făcuţi unul pentru altul.
2. Mănânc şi beau aproape orice conţine portocale;imi plac fructele :x
3. Citesc cărţi romantice, sunt preferatele mele; imi doresc să-mi scriu propria poveste de dragoste.(când o voi trăi)
4. Mi se pare că nu trebuia să mă nasc in 92, din multe puncte de vedere era ideal ca asta să se fi intâmplat cu 5 ani mai devreme, sau mai bine prin 1800 şi ceva.:)
5. Mi-e frică de lifturi (nu urc niciodată cu persoane străine) şi de spaţiile mici. Da, am claustrofobie, bine cu toţii avem, dar la mine a devenit ceva serios de când aveam 5 ani şi un văr m-a inchis intr-o cutie de carton.
6. Nu suport persoanele care se cred superioare, sau care au o părere ireal de bună despre ele.
7. Nu-mi plac snobii, gen:" Pantalonii ăştia nu se mai poartă!" Se poartă ce-ţi vine bine…
8. Iubesc persoanele cu ochii albaştrii:x si verzi.
9. Nu plănuiesc să mă mărit sau să am copii, ideea unei naşteri mă sperie teribil.
10. Sunt norocoasă.
11. Cred in zodiac pentru că aproape mereu se întâmplă.
12. Când eram mică îmi doream să învăţ la Hogwarts. (yep, Harry's big fan)
13. Întotdeauna mi-am dorit un căţel, dar am avut două pisici.
14. Nu pot să-mi dau seama dacă m-am indrăgostit vreodată cu adevărat. Am ajuns la concluzia că şi iubirea e ceva subiectiv, ceva ce depinde de stabilitatea pe care o primeşti sau o oferi.
15. Sunt atrasă de tot ce e supranatural, ciudat sau interzis.(Twilight)
16. Sunt adepta ideii: "Scopul scuză mijloacele." Apreciez persoanele orientate, care reuşesc orice ar fi.
17. Nu am incredere in mine, niciodată. Aş putea spune că sunt complexata, m-aş schimba cu totul.
18. Consider că cea mai proastă invenţie a omului e telefonul mobil, ar fi mult mai uşor fără el.
19. Port ceas doar pentru a purta; nu mă uit niciodată cât e ora şi foarte rar imi amintesc să-i schimb bateriile.
20. De multe ori vorbesc singură, dar mi se pare că vorbesc tot cu mine.
21. Am invăţat că trebuie să gândesc de 10 ori până a vorbi o dată şi tot nu-mi iese.
22. Prefer sărat în loc de dulce.
23. Pierd timpul aiurea şi apoi imi pare rău.
24. Visez să fiu notar… greu, dar nu imposibil.
25. Regret că părinţii nu m-au indrumat spre vreun sport sau spre lecţii de canto.
26. Sunt o fire schimbătoare. Dacă recitesc ce am scris până acum s-ar putea să şterg tot.
27. Am emoţii intotdeauna, dar incerc să disimulez.
28. Când fac duş am inspiraţie pentru poezii.
29. Când plouă stau in pat şi ascult picăturile de apă; mi se pare magic, ca şi cum mi-ar spune ceva.
30. Viaţa e un dar şi totuşi e inutil să trăieşti dacă oricum mori.
31. Oricât de dureros e adevărul prefer să-l aud.
32. Deseori mă prefac indiferentă, doar ca să nu par fragilă.
33. Sunt foarte egoistă.
34. Am multe haine pe care nu le port, le-am cumpărat aiurea.
35. O dată pe lună dau lucruri care mie mi se par inutile celor care nu au.
36. Dacă dai ceva, Dumnezeu iţi da de 10 ori mai mult.
37. Nu deschid ochii sub apă şi intotdeauna mă ţin de nas.
38. Mi-e frică de foc.
39. Sărutul il consider o artă, ceva sublim.
40. Ador să primesc bileţele sau să-mi dedice cineva o poezie, un cântec…
41. Nu-mi plac persoanele care rezolvă totul cu pumnul.
42. Mă simt mai bine când plâng…
43. Am rău de maşină şi totuşi imi place viteza.
44. Urăsc ghivecele cu flori ale mamei, poate doar pentru că ea le iubeşte?
45. Vara asta am lucrat…
46. Aş vrea să fiu mai ambiţioasă.
47. Mint atât de bine incât mă cred şi eu :))-câteodată
48. Nu m-aş îndrăgosti de vreun fost iubit al unei prietene.Mi se pare jalnic.
49. Imi place să plănuiesc totul din timp, dar parcă tot mai bine sună lucrurile spontane.
50. Până in clasa a 4-a am fost tunsă castron. Doamne ce vremuri urâte!
51. Imi place să ma trezesc dimineaţa doar pentru că am mai mult timp.
52. Nu mă simt in stare să am o relaţie serioasă cu cineva. Stau prost la capitolul implicare.
53. Nu-mi place să dau explicaţii.
54. Aş vrea ca negrul să fie o culoare, pentru că e preferatul meu.
55. Imi place să fac poze altor persoane, lucrurilor, naturii. Eu nu sunt fotogenică.
56. Mă sperie ursuleţul de pluş al verişoarei mele.
57. Am avut multe jurnaluri, dar le-am dat foc de frică să nu le citească cineva.
58. Nu suport să facă cineva glume pe seama mea.
59. Urăsc tot ce nu e natural…gen fetele care exagerează cu solarul sau cu machiajul.
60. Limba franceză mi se pare foarte romantică, dar şi spaniola sună foarte bine :x
61. Imi doresc să invăţ rusă.
62. Mă imprietenesc mai repede cu băieţii.
63. Când imi e dragă o persoană, o văd mai frumoasă.
64. Mă enervez repede, da-mi trece şi mai repede.
65. Cred că ochii mei sunt negrii, deşi mulţi ii văd căprui.
66. Nu concep că poţi iubi două persoane de acelaşi sex la fel de mult, niciodată.
67. Am un inel norocos.
68. Sunt superstiţioasă.
69. Ascult melodii de dragoste in fiecare zi.
70. Mircea Cărtărescu.
71. Aş vrea să merg săptămânal la biserică, dar sunt prea comodă.
72. Vama Veche mă inspiră şi mă linişteşte.
73. Imi plac filmele cu subiecte neobişnuite şi totuşi banale.
74. Vreau să trăiesc după propriile mele reguli şi totuşi nu se poate.
75. Aş fi preferat să fiu băiat.
76. Incerc să trăiesc sănătos, dar incerc de toate.
77. Vreau să mor la maxim 60 de ani. Bătrâneţea mă sperie.
78. Nu suport aglomeraţia sau cozile interminabile de la ghişee.
79. Imi place zodia mea(gemeni) şi mă bucur când cunosc persoane in aceeaşi zodie cu mine.
80. Cunosc 3 băieţi născuţi in aceeaşi zi cu mine…diferă anul.Toţi imi sunt dragi.
81. Nu intru niciodată in lac…
82. Şerpii mă ingrozesc pur şi simplu.
83. Nici n-a plecat bine Sandra şi deja mi-e dor de ea.
84. Cred c-aş putea trăi numai cu salată.
85. Din cauza lui Edi aş şterge Sibiul de pe hartă.
86. Nu-mi place să iau pastile.
87. Vreau să merg la facultate la Bucureşti.
88. Sunt persoane in viaţa mea pe care preferam să nu le fi cunoscut.
89. Vara asta a fost cea mai frumoasă de până acum.
90. Italienii sărută cel mai bine :))-fără supărare
91. Iubesc petrecerile cu spumă!( Pub Crawl-Foam Party, Golden Sands)
92. Aş vrea să intru in politică. (PSD?)
93. Nu suport să ţipe cineva la mine.
94. Aş vrea ca viitorul meu prieten să fie un pic posesiv…:))
95. Vreau să mă mut undeva la ţară.
96. Scriu de o oră jumătate la lista asta…
97. Cred in Dumnezeu şi totuşi ţin post foarte rar.
98. Am o grămadă de idei, dar nu le bag in seamă.
99. Urăsc să fac curăţenie sau bagaje, intotdeauna uit câte ceva.
To be continued…
Edi si Andi, e rândul vostru să ne uimiti!

Tratat celular

2009-08-30T06:58:00.000-07:00

Transparenţa ventriculului meu stâng
se naşte din viteza minutarului.
Mă aprinde oscilaţia albastrului verzui a irisului tău perfid,
marcând in agenda mea sexuală idei insolite.
Monogamia inimaginabilă a zvâcnirilor tale masculine mă provoacă imperios,
îngropând noţiunea de banal sau facil spre concretizare.
Mi-ai zguduit echilibrul intravenos iremediabil.

Femeie?

2009-07-07T09:57:00.000-07:00

17
ochi lunatici, arzând jucăuş prin tine
imaginea ta oglindită murdar in irisul amărui
eşti captiv.
Ea păcătuieşte prin dorinţe interzise cu aromă de vişine, gust inţepător
Palpabilul acestei fantezii cu tine stă defapt in savoarea gudronului
dureroasă, tristă, nesatisfăcătoare.

Chestionar (de la dragul meu Eduard)

2009-07-05T11:30:00.001-07:00

1) Ia cartea cea mai la îndemână, deschide-o la pagina 18 şi scrie al patrulea rând.
De parcă saţul pofta i-o sporea.
2) Fara să verifici, cât e ceasul?
21 :40
3) Verifică.
21 :34
4) Cum eşti imbrăcat?
Cum sunt de obicei când mă aflu in casa… pantaloni scurti şi tricou- nimic ieşit din comun.
5) Înainte să răspunzi la chestionaru’ ăsta, la ce te uitai?
La monitor… nişte poze.
6) Ce zgomote auzi în afara celor produse de calculator?
Hmm… lătratul unor câini, cântecul unor greieri şi mai multe voci pe care nu pot să le disting.
7) Când ai ieşit ultima dată şi ce ai făcut atunci?
Aseară… m-am distrat puţin peste măsură cu prietenii.(promit să nu mai exagerez)
8) Ce-ai visat azi-noapte?
După atâta distracţie n-am fost in stare nici măcar să visez.
9) Când ai râs ultima oara?
Acum câteva ore… am avut o zi proastă.
10) Ce ai pe pereţii camerei în care te afli?
Nişte lustre, intrerupătoare …
11) Daca ai deveni multimilionar peste noapte, ce ai cumpăra prima dată?
N-am nici o idee… as face o lista.
12) Care-i ultimu’ film pe care l-ai vazut?
I now pronounce you Chuck and Larry..
13) Ai vazut ceva neobişnuit azi?
Da, m-am uitat in oglindă şi am văzut pe altcineva….
14) Ce părere ai despre chestionaru’ asta?
E un pic ciudat.
15) Spune-ne ceva ce nu ştim incă.
Ador chestionarele ciudate sau nu.
16) Ce nume i-ai da fetei tale?
Maya
17) Dar băiatului tau?
Cristian.
18) Te-ai gandit deja să locuieşti în străinătate?
Nu.
19) Ce ai dori să-ţi spună Dumnezeu când intrii pe Porţile Raiului?
Te aştept de secole.
20) Daca ai putea schimba ceva în lume, în afară de politică, ce ai schimba?
As vrea ca toţi să vorbim aceeaşi limbă.
21) Îţi place să dansezi?
Imi place când nu se uită nimeni la mine… sunt varză la capitolul ăsta
22) George Bush?
Nu-mi place.
23) Care a fost ultima chestie care pe care ai vazut-o la TV?
Cred ca Fear factor…sau nu- ştiri despre Michael.
24) Care-s cei patru oameni ce ar trebui sa preia chestionaru’ asta?
Sandra, Gratiela, Nico si Radu.

Luni, 00: 14

2009-06-29T14:44:00.000-07:00

Otrava nicotinei ii străbate venele; te caută pe tine printre globulele roşii care incep care să se albească. E curioasă… poate reuşeşte să-ţi inlocuiască savoarea. Se minte, se minte…se minte. Oare de ce-şi pune in minte idei fără fundament… speranţe inutile? De ce? Pentru că ii e teamă că s-ar putea să trăiască fără tine, fără drogul ei. Dacă totul s-ar termina acum, nu s-ar putea hrăni doar cu amintirile voastre, atât de puţine. Te-ar plânge, te-ar plânge din toţi rărunchii, fără lacrimi si zidurile dintre voi le-ar pătrunde cu vârfurile degetelor sângerându-i. I-ar fi prea dor de profunzimea verdelui din ochii tăi, n-ar rezista. Mă-ntreb, ai simţi la fel?

(Ascultă melodia!)
Tabasco - Purple
Asculta mai multe audio Muzica

Fiindcã ochii mei sunt negrii

2009-06-05T14:15:00.000-07:00

De ce ochii tãi sunt verzi şi de ce m-au vãzut tocmai pe mine, de ce s-a oglindit chipul meu mut de tine in ei? Şi ce s-a schimbat acum? Eu sau tu? Poate ochii verzi, poate… Ochii mei sunt negrii şi chestia asta devine stupidã, plicticoasã şi …ochii tãi.Iţi ingân numele, incerc sã te vãd cu mintea şi nu-mi amintesc decât ochii verzi şi mâinile, vârfurile degetelor atât de perfecte, dureros de perfecte, de-o dulceaţã piperatã, care-mi usturã şi acum forma inimii.
Cum mai sunt degetele tale? Dulci.
Şi ochii tãi? Verzi.
Imi pare rãu: nu pot sã-ti uit nici buzele umede, nici vârful rece al nasului, cu atât mai putin pãrul de pe obraji… Ce senzaţie ciudatã mã-ncearcã acum scriind… parcã mã lipesc cu obrazul de chipul tãu şi simt firele bãrbii zgâriindu-l uşor, mângâindu-l. Retrãiesc un sãrut cu tine şi gura mea te cautã nesãţioasã prin intuneric. Da, e intuneric; am stins lampa şi am acoperit oglinzile toate pentru cã … ochii mei sunt negrii.

Imortalizare

2009-06-01T09:53:00.000-07:00

Imortalizare

Îngemănare de trupuri goale,
Şoapte păcătoase pierdute-n alb,
Guri nesăţioase explorând cu poftă pielea arzând zaharizat.
El-ochi verzi, miros de tutun, dorinţe crescând in bumbac 90%
Ea-copilă.
Ochii mei văd pe buzele tale versuri noi, mă nasc prin tine tânjindu-te.
Ochii mei sunt si ochii tăi, prin ei trăim aceeaşi lume,conturată de idei artificializate!
Nu ştiu să vibrez fără răsuflarea ta caldă fremătând lângă carnea mea.
Eşti aripile mele ce mă poartă spre indefinitul fiorilor infiniţi,
nu mă satur să-ţi conturez sânii cu vârful degetelor, să îi inund cu esenţa mea vie,
să îi acopăr cu săruturi caramelizate, să Te am.
Nu mă pot lipsi de căldura ta, te respir prin toţi porii, te cer.
Promite-mi profanarea cărnii tale infantile divinizată prin zâmbet femeiesc, iubito!
Nu-ţi cer nimic, doar: uită-mă-nlăntru-ţi!

Sâmbătă

2009-05-25T10:29:00.000-07:00

Te-ai scris murdar pe sânii mei de portocale
mi-ai decojit interiorul de foc cu ochii tăi primăvăratici
şi ai scrijelit minuni de brocart vişiniu pe al meu psiche...
Mi-ai inundat existenţa: mai proaspăt ca un gând,
mai dulce ca o budincă de vanilie,
mai adevărat decât degetele mele cu care te creionez acum
mai decât cuvântul!
(for someone special)

Albastru

2009-05-14T12:18:00.000-07:00

În ochii tăi de topaz se naşte sufletul meu
cald, încordat, dureros
mă zbat printre fantasme năucitoare,
Te respir sacadat, plutesc
Te vreau la temperatură maximă printre fantezii de ciocolată amăruie
umplutură de cireşe- satisfacţie 100%

Leapşa de la Rada

2009-05-11T00:09:00.000-07:00

1. Care e singurul lucru pe care nu ai vrea să-l schimbi niciodata la tine?
Felul in care iubesc tot ce e frumos, sufletul.
2. Primul film care îţi vine în minte acum?
I know who killed me.(l-am vazut sâmbătă şi am rămas marcată)
3. Ce ai desenat ultima oară? (pe hârtie)
O inima tăiată pe jumatate.(da... iubesc)
4. De câte ori ai spus “Te urăsc”?
De foarte puţine ori, mi se pare că e un cuvant mai mare chiar şi decât "te iubesc". Spun asta doar când sunt sătula de o persoană până la refuz.
5. Cu ce personaj din literatură te identifici?
Cred ca din punct de vedere sentimental mă indentific cu Jim Marinescu din "Cartea nunţii"; iubesc mai multe persoane in moduri total diferite, sufăr altfel pentru fiecare, scriu, plâng... Sunt o romantică incurabilă.
6. Cât de bine te inţelegi cu tine?
Eu inseamna mai multe Evelyne care nu se inţeleg prea bine între ele... Întotdeauna conştiinţa mea se află între multiplelele mele personalităţi, care inclină spre idei şi soluţii variate... E destul de greu să iau o decizie, când am atâtea posibilităţi...
7. Dacă ar fi să scrii o carte, ce titlu ar avea?
"Deschide ochii"/"Eseuri despre fiori"...
8. Descrie în 3 cuvinte o persoană dragă ţie:
spontană, afectuoasă, diferită
9. Continuă propoziţia: Azi, încă adormită, ţi-am simţit obrazul atingându-mi chipul şi răsuflarea dulceagă, caldă fremătând.
Leapşa se duce la Sandra

19 aprilie

2009-05-07T01:17:00.000-07:00

Plouă...
Stropii reci se metamorfozează in sărutări seci
Nu se aseamănă cu ingemănarea insaţiabilă a buzelor noastre clocotind
Vreau să fac dragoste cu cerul ăsta din ceolofan transparent
Să mă imbrac cu puful ancestral al norilor
Să curgă din mine rouă
Să plutesc printre vise de caramel
Hai iubitule, deschide-mi uşile cerului
Şi fă-mă crăiasa pungilor bleu din plastic!

Tomberon

2009-04-28T01:44:00.000-07:00

Ţipete sadice răsună din cutia de lapte cu 0,1% grăsimi
Am uitat să gustăm minunile nemeritate ale oxigenului
Ne imbatam cu parfumurile ţevilor de eşapament,
Fumul deja ancestral al giganţilor industriali, geamătele dioxidului de carbon...
Razele platinate izbesc cu ură ceolofanele din tomberonul din fata blocului,
Din spatele blocului
De dupa colt
De langa tine
Din tine
Înotâm printre ouă putrede, ambalaje colorate, tampoane folosite, zâmbete pasteurizate...
Visăm să trăim mâine ca ieri, dar suntem prinşi în plastifiatul azi

TU

2009-04-10T05:57:00.000-07:00

Atingerile tale roşiatice mă fac să vribrez
Îţi cer făţarnic să te opreşti, când defapt...
Aş vrea mai mult şi mai mult din carnea ta,
În fiecare gură de aer, pe care o inspir cu nesaţ
Mă ascund pe mine vampirizând fiecare sărut triunghiular cu gesturi tandre, false
Aş suge din tine fiecare picătură de sânge, poate chiar şi excitabila măduvă a oaselor,
Pe care tu mi-o refuzi de fiecare dată subtil.
Te implor să mă loveşti vanilat, să mă imbraci in aripi acide de fluture,
Să-mi dai tot!

Continuare

2009-04-09T17:00:00.000-07:00

Totuşi toate lucrurile bune au un sfârşit, aşa şi prietenia noastră care s-a stins încet, încet transformându-se intr-o posesivitatea dulceagă uneori absurdă şi mereu inexplicabilă. Devenisem din ce în ce mai inchişi unul faţă de celălalt, ascunzându-ne privirile pofticioase in spatele cuvintelor dure pe care ni le adresam fără rost, doar de dragul de a face un schimb de replici. De fapt, situaţia era din ce in ce mai tensionată, intrucât ne exercitam nişte drepturi nescrise unul asupra celuilalt, drepturi ce veneau de la sine, drepturi pe care numai doua fiinţe care se aveau atât de mult le puteau percepe.
Anul şcolar era pe sfârşite. Gândul că nu-ţi voi mai auzi răsuflarea timp de opt ore in fiecare zi îmi apăsa pieptul secundă după secundă şi mă făcea să-mi doresc pentru prima dată ca şcoala să nu se mai termine. Ştiam de la inceput că o vacanţă de trei luni inseamnă mult timp... 90 de zile fără să te văd, fără să te ating, fără să mă imbăt cu mirosul de tutun al hainelor tale, 90 de zile in care va fi numai noapte. Chiar şi acum când scriu rândurile astea obosite, fără sens mi-e dor de prietenul şi iubitul meu pe care-l vreau inapoi...Mi-e dor să ne fie dor unul de altul, mi-e dor.
Timpul se scurgea lent. Adesea avem impresia ca ceasul stă in loc şi parcă pentru câteva clipe şi bătăile inimii mele incetau, provocându-mi dureri ale pieptului care-mi părea că se despică in două.Aş putea continua spunând că una din cele două părţi iţi aparţine şi că te vrea cu disperare, dar aş minţi... Pieptul meu intreg te invoca in orice moment, in orice vis, in orice gând; intreaga mea făptura tânjea după apropierea ta egoistă şi nesăţioasă, pe care insă mi-era imposibil s-o mai pretind. Regretam prin suspine şi nopţi de veghe interminabile faptul că imi negasem dreptul de a gusta cu adevărat din pasiunea născută intre noi şi nu-mi doream decât să zbor până la tine, măcar intr-un vis. Din nefericire tu mă pedepseai atât de tare incâ mi te refuzai chiar şi in vise, chiar dacă eu adormeam in fiecare noapte cu chipul tau in gând, filmele nocturne îmi erau stranii şi de multe ori de nedescifrat.
Zilele treceau lent, scriind peste intreg trupul meu numele tau banal pe care imi doream să-l uit, dar mi-l aminteam inconştient, detestându-l din ce în ce mai mult. Nu ştiam nimic de tine, nimic de noi aş putea spune chiar nimic despre mine; mintea mea era un amalgam de sentimente , frustrări, idei, dorinţe care nu se concretizau deloc, în nici un fel. Nu mă căutai, nu te căutam... şi totuşi din creierul mea pălea in fiecare zi ideea că despărţirea vindecă orice rană sau că ochii care nu se văd....Realizam că nimic şi nimeni nu te va putea şterge din mine... eram una şi aceeaşi persoană.

Joc

2009-04-06T12:53:00.000-07:00

Tocul pantofului meu
înoată intr-un poem smântânos, acela
pe care mi l-ai scris tu pe piele, când ne jucam în alb
Iar eu plutesc in derivă,
pe o scândură arsă, innegrită
Şi totuşi tânjesc dupa coloana ta vertebrală
fracturabilă cu un simplu sărut

Dimineaţă

2009-04-06T12:44:00.000-07:00

Minunile răsăritului albastru s-au evaporat în fumul de ţigară
Între noi rămâm ploile reci,
Murdare,
Uşile inchise prin ochii tăi negrii,
Visele aromate,
Cuvintele de vanilie...
Nu mai pâlpâie in tine strigătul lumânărilor de veghe, de prima dată
Miroase a gândurile tale imbecile, sperând la noi.
Cădem in sus sper infinitul dezamăgirii
Mă uiţi amintindu-ţi de mine in fiecare ceaşcă de cafea

Poveste pentru copii

2009-03-12T08:02:00.000-07:00

Motto: "Amintirea e o seră a fericirilor de mult uitate."
Mi-ai spus că toate se plătesc, că tot răul se intoarce inzecit, că voi gusta din propria mea cupă de egoism... Nu te-am crezut. A trecut aproape un an şi mintea mea angrenată intr-un curs leneş de maturizare abia acum pricepe cuvintele tale, zâmbetele pline de sinceritate, incapacitatea ta de a mă răni... Mai inţeleg acum ce oarbă am fost; alergam după o himeră, ceva ce eu credeam că e perfect şi nu vedeam fericirea la câţiva centimetri de mine... Tu erai mereu acolo, aveai un sfat blând pentru fiecare pas greşit, iertai fiecare cuvânt urât, fiecare dispoziţie prostă si luai asupra ta tot ceea ce eu greşeam faţă de tine, faţă de alţii. Nu realizam de unde atâta bunătate, atâta devotament şi atâta tăcere...
Simţeam o ură imensă pentru fata cu ochi albaştri cu care te afişai pe holurile lungi in primul nostru an de liceu şi sângele-mi clocotea de fiecare dată când o vedeam venind spre tine. Şi totuşi eram mereu acolo ca o umbră intre voi, separându-vă mereu, spulberând intr-adins fiecare clipă de intimitate, neştiind de ce imi displace, de ce mă urăşte. O găseam făţarnică, ascunsă şi mi-era teamă de ea tocmai pentru că o ştiam diferită , total opusă caracterului meu. Ea, mereu blândă şi supusă, iţi vorbea cu ochii aţintiţi in jos ca şi cum ar fi vrut să te priveze de albastrul lor adânc ce contrasta cu suviţele ei blonde. Imi imaginam că e o fire boemă care scrie versuri lacrimogene cu rime simple căci nu concepeam ca al ei cap bălai să fie capabil de ceva mai mult. Totuşi nu aveam nici o convingere, nici un argument clar; nu o cunoşteam indeajuns şi la orice trimitere către acest subiect tu deveneai evaziv şi incercai să-l eviţi cu orice preţ. Întotdeauna făceam parelele inutile intre mine şi ea. Adevărul e că deosebirile dintre noi erau de la cer la pământ. Contrastam intru totul; eu eram o fire deschisă, veselă capabilă să-mi pun sufletul pe tavă in faţa oricui. Rădeam intotdeauna zgomotos, cu o poftă de neimaginat mai ales in timpul orelor de curs când imi plăcea să te lovesc discret pe sub bancă. Totuşi mă aprindeam repede, supărându-mă la glumele tale nepotrivite din cauza cărora plângeam uneori. Mă impăcai cu imbrăţişări calde şi săruturi dulci pe obraz, fără să indrăzneşti niciodată mai mult. Uneori ne ţineam de mână ca doi buni prieteni privindu-ne cu ochi aprinşi de indrăgostiţi, amuţind minute intregi, negăsind ceva suficient de potrivit pentru a spune, ceva care să se preteze unor momente aşa deosebite precum acelea de atunci. Îmi plăcea să-mi urmăresc propria imagine a chipului oglindită in ochii tăi migdalaţi şi nu mă sfiam niciodată să-ţi spun cât de important erai pentru mine şi cât de norocoasă mă simţeam că te-am cunoscut... (va urma)

Spin- Amintirea ta

2009-03-12T05:20:00.001-07:00

Gând

2009-02-08T23:54:00.000-08:00

Te ascunzi după cearşafuri albe
Citeşti vise furate
Ai fost mort în tine
Minţi inocenţe timpurii
Tu nu ceri
Doar primeşti rugăminţi profane
Arunci inimi inflăcărate
Nu-ţi trebuie iubiri
M-ai avut demult intr-un gând vinovat
Eu te invinovăţesc in fiecare gând
Pe tine,
Zâmbetul tău copleşitor
Acum iţi simt trupul viu, doar rece
Te uit.
E o uitare sufocantă, ca o angoasă neagră
Şi totuşi
Respir din nou pentru plămânii mei

Ianuarie

2009-01-30T07:01:00.000-08:00

Mai ştii?
Degetele noastre reci, incleştate
Şi ochii mei reflectându-se in ai tăi
Buza ta de jos caldă, umedă
Visând plastifiat la mâine
Gustul inţepător al primei intâlniri
Fiorii timizi pe spinări crude
Gânduri false, inimi tinere, dar plăpânde
Parfum de dorinţe inocente
Uitând ce ieri negam uitării
Tu, Eu...inceput de ianuarie

2008-12-31T16:56:00.000-08:00

Happy New Year!`

2008-12-30T04:14:00.001-08:00

Incă o dată

2008-12-17T09:13:00.000-08:00

Şi ţi-am greşit din nou. Aş vrea să cred că te doare, că suferi că iţi pasă...aş vrea o lacrimă să verşi petru mine, una, una singură. Dar nu, căci nu sunt nimic, sau poate doar un nume pe o listă lungă a celor care te-au iubit.
Ştii, te-am visat... Zâmbeai, imi zâmbeai mie ca atunci la acel cinci ianuarie. Îţi aminteşti şi tu?
Am plâns...Ia-mă inapoi, căci nu am incetat nici o clipa să fiu a ta, iar tu ai fost mereu in mine, in sufletul meu obosit. Şi mă intreb: oare ai iubit vreodată? Ai simtit că-ţi bate inima de frică si de fericire când o vezi pe Ea? Eu da... Te-am iubit pe tine...te-am iubit ca pe o zi de toamnă. Ţi-am spus că e anotimpul meu preferat, dar plâng mereu când plouă căci imi apari in gând, la fel, la fel ca întotdeauna. Şi mă mai mint că ai fost al meu, dar tu nu aparţii nimănui: eşti doar al tău si totul al tău este; al tău e cerul meu de vise, al tău e zâmbetul meu fericit cu tot cu buzele-mi ude şi poate pieptul meu va fii, a ta sunt eu!
Şi te implor să mă vrei si te implor să ierţi minciuni ce nu au fost ale mele, să ierţi gânduri străine!
Nu-mi doresc decât să-mi dai inapoi visul nostru. Sau mai bine zis, visul meu?

Noi

2008-12-11T12:16:00.000-08:00

De mult mă lupt cu tainicul mister, deci nu mă intreba nimic in toamna asta. Aş vrea mai departe, mai departe, pe drumul lung şi vechi să ne regăsim, să fim ce am fost inainte, să fim din nou unul. Nu realizez când ne-am piedut pe noi, când a pierit setea mea de tine... Amintirea buzelor tale mă lasă rece şi ploaia imi bate in geam iar si iar...Nu am mai plâns demult cu lacrimi adevărate (copacii fac asta pentru mine).Îmi pare că a trecut un an de ieri şi că azi e departe de mâine;cât timp s-a scurs fără noi, prin noi? Spune-mi, mai ştii să mă ceri? Dar oare...mai vrei să mă ai?

Târfa

2008-12-11T11:46:00.000-08:00

Târfă

Pentru că mirosul tău zace in aşternuturi ieftine
Şi si lasat contur de buze obosite pe atâtea gulere
Zâmbeşti schimonosită de durerea plăcerii
Orgasmul suferinţelor e aproape de implinire
Plângi, implori in gând, gemi
Te vinzi iar printre lacrimi sărate şi remuşcări
Vezi doi ochi satisfăcuţi de perversitate
O mână gălbuie si două bancnote mototolite pe noptieră
Iţi mai aminteşti prima dată?
Dar taci şi inghiţi in sec
Ţipă
Tarfă!

Song of the day!

2008-11-15T03:52:00.000-08:00

Femeia cu ciorapi albi

2008-11-07T01:34:00.000-08:00

„ Când inima unui bărbat este deprimată de atâtea preocupări, ceaţa este imediat imprăştiată in momentul in care apare o femeie.” (John Gay)
Aşa cum in adancurile savanei leul vânează gazele, aşa şi pe străzile oraşelor noastre bărbaţii vânează subtil, femei. La inceput, când un bărbat vede o femeie frumoasa, cu picioare lungi ascunse de ciorapii albi, doreşte să le dezvelească. El o percepe ca pe un trofeu, un obiect pe care vrea cu orice preţ să-l aibă. Un mascul adevărat face orice penru a-si atinge scopul, folosind orice mijloc pentru a-şi cuceri femela. Dacă el este un pic mai insistent, femeia cedează. Acesta se bucură puţin de trupul ei frumos, il explorează cu atenţie până ajunge să-l cunoască perfect, iar apoi ciorapii cei albi incep să se facă gri, din ce in ce mai gri; trece vremea.
Alphonse Allais spunea că „Femeia este capodopera lui Dumnezeu atunci când il are pe dracul in ea” , dar ce se intamplă când nu-l mai are? Cand dispare dorinta şi pasiunea? Atunci când totul devine rutină şi ea işi pierde profanul tinereţii insuşindu-şi sacrul statutului de mama, care incet, incet le deteriorează viaţa amoroasă. Brusc cei doi devin doar colegi de cameră, se stinge focul si singurele zgomote nocturne sunt plânsete de copil. Ciorapii ei atârnă de o sârma ruginită in baie printre scutece cu iz de urină si tricouri transpirate de-ale lui. In scurt timp femeia va inlocui ciorapii albi cu cei negrii, lăsându-i uitaţi pe cei dintâi. Dar de ce oare trecerea asta bruscă de la alb la negru. Pentru că ea insăşi işi ingroapă senzualitatea şi dorinţele sau mai bine zis le ascunde de ochii bărbatul său.
Prin urmare, fiinţa cu picioare lungi care-i aţaţa imaginaţia şi-i făcea sângele să fiarbă ajunge in ochii masculului doar mama puilor săi, pierzându-şi intresul pentru ea. Astfel incepe să o vadă ca pe o persoana mai mult sau mai puţin inutilă. Toate contactele de natură fizică au loc doar din nevoie, sunt conduse de instincte animalice si nu mai sunt la fel de gustate ca până acum.
Şi nimeni nu se intreabă când s-a pierdut dragostea sau mai cine zis cine a pierdut-o. Adevarul e ca nu a existat niciodată, a fost doar atracţie intre un mascul şi o femelă, un foc aprins in trupurile lor tinere, care s-a stins incet, incet.
In concluzie definiţia lui Vasile Ghica „Femeia este lucrarea de diplomă a lui Dumnezeu la examenul de estetică” işi pierde total sau parţial sensul in opinia bărbatului pe măsură ce se apropie de o bătrâneţe timpurie.

Dorinta

2008-10-16T01:39:00.000-07:00

Ai adormit. Şi eu te privesc, te privesc neincetat şi nu-mi pot lua ochii de la gâtul tău alb, străbătut de umbre orizontale ;ai pielea ca a unei fecioare şi mă apropii tot mai mult. Aş vrea să-ţi simt parfumul, să mă imbăt cu dulcea ta adiere, aş vrea să fiu unul cu tine. Emoţia din mine creşte din ce in ce mai mult, de-ai ştii zbuciumul din sufletul meu, oare cum mi-ai răspunde ?Te trezeşti speriată şi mă priveşti intens. Imi văd chipul oglindit in ochii tăi albaştrii ca un cer senin…atât de profunzi…atat de misteriosi, inocenti dar plini de profanul dorintei ce arde inăuntrul tau. Iti musti buzele usor ca si cum m`ai invita să te sărut. Nu stau pe gânduri , mă apropii de tine si gurile noastre se unesc intr-un joc al plăcerilor interzise. Căldura ta mă invaluie din toate părtile, arzi, iar eu mă joc in părul tău bălai pierzându-mă parcă pe altă lume. Evadez in tine, in tine m-ascund in tine iubesc, esti ploaia ce mă racoreste intr-o vară toridă si soarele ce mă arde in zilele de iarnă, esti izvor de senzulitate , dusă până la extrem… Pasiune !

2008-10-09T10:56:00.000-07:00

Uneori viata e de neinteles
Ea nu iarta, iar tu nu ai de ales!

Dumnezeu sa-l odiheasca pe dragul meu profesor de limba si literatura romana Victor Margalina :(

Praf in ochi

2008-06-10T10:12:00.001-07:00

Praf in ochi- O mie de ganduri
Asculta mai multe audio Muzica »

Heidi FRIED - "Cioburi dintr-o viaţă"

2008-06-07T05:57:00.000-07:00

"Acceptam resemnată faptul că eram dusela moarte.Nu mă revoltam, nici prin minte nu-mi trecea să opun rezistenţă.Poate că, in adâncul sufletului meu, nu credeam că voi fi ucisă."

2007-09-29T04:53:00.000-07:00

Qui n'a jamais desire,dans un moment de desespoir,que l'ecole s'ecroule?

"Le murs de la classe s'ecroulent tranquilment

Et le vitres redevient sable,

l'encre redevient eau

les pupitres redevient arbres

la craie redevient falaise

la porte plume redevient oiseau"

JACQUES PREVERT

"Page d'ecriture"